Sincer, nu mai incerc sa scriu si sa vad ce trafic am, cati oameni citesc ce scriu eu, oare ce ar trebui sa scriu ca sa ma citeasca oamenii. gata. de acum scriu pentru mine, nu pentru ca tzin neaparat sa-mi fac viata publica, dar pentru ca ma ajuta sa scriu. imi clarific ideile cand le vad pe scrise.
sunt aproape de disperare...nu cred ca are cineva cea mai vaga idee cum e sa te simti capabil dar inutil, asa ma simt eu acum. traiesc acasa cu mama si cu tata: mananc, fumez si traiesc din bani lui mama, am 22 de ani sunt logodita cu pretentii de femeie...am o forma cronica de narcisism, ma iubesc, pentru ca sunt capabila, sunt capabila de orice as vrea sa fac problema e....nu vreau sa fac nimic. vreau sa fiu independenta sa reusesc fara pilele lui mama sau a lui bunicu sau a lui matusa x. vreau sa vada si altcineva in afara de mama si logodnicul meu cat de capabila sunt, vreau sa mi se recunoasca meritele. vreau sa primesc credit pentru tot ce m-am chinuit sa fac...dar in loc de toate astea...sunt in continuare o simpla studenta, o simpla vanzatoare, o simpla tipa. sunt capabila dar inutila, m-am saturat. m-am saturat de prietenele mele fete. DE TOATE. imi pare sincer rau daca vreo-una dintre ele imi citeste blogul. dar cred ca au observat si ele nu mai am chef sa le ascult. nu mai vreau sa aud de problemele de rahat ale altora. le am eu pe ale mele si slava domnului sunt suficiente cat sa nu trebuiasca sa le suport si pe ale altora. si fetele...asta fac...vorbesc...noi nu ne intalnim sa dam un dart, sa ne dam cu bicicleta, sa sarim pe trambulina, sa ne imbatam si sa futem, cum fac baietzi.....nu .....noi ne intalnim sa vorbim....a da sau cand iesim sa bem este cam asa: te pipitzezi jumate de zi, ca la sfarsit sa areti tot ca o moima, iesi in oras unde te intalnesti cu prietenele tale care arata la fel sau poate mai rau ca tine, va mintiti pe fata:"de unde ti-ai luat fusta asta e super, o sa-mi iau si eu, dar pe alta culoare sa nu te superi" pe dracu defapt in gandul nostru e "te-ai imbracat in haine de piata areti groaznic, dar slava domnului arat mai bine ca tine." la barbati nu conteaza care s-o aranjat mai mult si care si-o ales mai bine tinuta, la ei nu de asta depinde daca o sa te distrezi sau nu in seara cu pricina...depinde de chef si de coaie...m-am saturat sa stau la masa la prima bere, ca noah esti penibila daca dansezi si te dai in spectacol inainte sa fi beata, m-am saturat sa aud despre rahaturi de relatii virtuale. m-am saturat de tot. is o pipita si eu....pe undeva...imi place sa ma aranjez sa stiu ca si asa pice si fara tzatze tot atrag atentia masculilor. nu ma intelegeti gresit nu am nici o intentie in a-l insela pe logodnicul meu doar ca ma flateaza cand cate un pampas se crede misto si vine sa-mi faca ochi dulci. dar revenind....sunt si eu pipita, ma pipitez buna parte din zi si am o colectie considerabila de haine si cosmetice, dar nu sunt pipita cumuna, eu nu tre sa fiu beata ca sa am tupeu sa fiu penibila, daca tot sti ca te vei da in spectacol la sfarsitul seri....ce conteaza? nu mai pot nici sa le aud pe prietenele mele cu relatie, care se plang de dracu stie ce probleme pe care si le fac singure. sau de varianta trista de cupluri care devin pensionari...si tot ce poti vorbi cu ei este jobul(pe care eu nu-l am deci nu nu vreau sa vorbesc despre asta) sau alte cupluri. m-am saturat de cele 3 modele de femei: 1 fetele singure care iasa la agatat si cred ca nimieni nu le-ar putea vreodata intelege. 2.fetele care aproape au agatat dar inca sunt in stadiul de dating si nimeni nu le poate intelege. 3. fetele care sunt intr-o relatie si nimeni nu vrea sa le inteleaga.
eu vreau o viata normala. vreau sa fiu logodita, sa ma casatoresc, dar sa ies cu prietenul meu ca si in perioada cand ieseam la primele date-uri, vreau sa ies cu fetele si sa flirtez noaptea in club. ei bine, in lumea femeilor ce vreau eu nu se poate. de aceea am sa incetez sa mai ies cu prietenele mele fete, si am sa-mi gasesc prieteni de sex masculin. nu pentru alt motiv, ci pentru simplu fapt ca sunt normali.
e rau sa-mi doresc normalitate, e penibil sa-mi doresc sa ma distrez in continuare daca sunt logodita?(am 23 de ani care e problema), nu logodnicul meu nu ma judeca daca la asta va gandeatzi ma judeca altii, degeaba.
mai vreau.....vreau un job. vreau sa am bani sa beau ce-mi place(gin tonic) sa nu ma mai multumesc cu bere, vreau sa am tigarile mele sa nu-i mai fumez pachetul la logodnicul meu, vreau sa ma mut in chirie, sa ma simt linistita in casa mea, asa inchiriata cum va fi...voi fi doar eu si el in ea. vreau un job...normal.
mai vreau....vreau multe...dar nimic exagerat, vreau ce orice om normal vrea, dar vad ca e prea mult. stiu ca sunt capabila, sunt capabila de multe. dar ma simt inutila pentru ca nu am nimic!